Adâncimi Disperate

Refuzul vine cu propriul set de pericole, știi tu.

Între timp, voi analiza problema ta cu artefactul. De acord?

Cum dorești. Nu doar conștiința ta te va bântui.

Vezi tu, mă tem că Roiurile de Frunză-Tăioasă de aici ar fi putut să-mi mănânce draga soție când a rătăcit departe de mină.

Am nevoie să mergi să omori câțiva dintre ei ca să le pot sfâșia stomacurile. Trebuie să le caut... dovezi.

Poate că suntem oamenii perfecți pentru a ne rezolva problemele unul altuia. Tu, un tont umflat. Eu, un vânător de comori genial.

Dar hei, acum că mi-ai dovedit nevinovăția, poate mă poți ajuta cu încă un lucru...

Sunt atât de ocupat să jelesc, nici măcar n-am putut găsi artefactul tău.

Cel puțin noi - adică tu - ai ucis restul martorilor - adică, făptașilor!

Gândește-te cu atenție, deoarece unele decizii sunt ireversibile.

Ai fost ocupat. Am inspectat deja Roiurile de Frunză-Tăioasă pe care le-ai ucis.

Se pare că inelul ei era în stomacul unuia! Amândoi l-am văzut căzând - cu siguranță nu l-am pus eu acolo.

Oh, mă tem de ce e mai rău. E atât de clar că aceste creaturi mi-au ucis sărmana, sărmana soție.

Ah, o alegere înțeleaptă, naivul meu prieten. Fie ca lama ta să fie la fel de ascuțită ca inteligența mea.